miercuri, 24 iunie 2009

Aviatiei 27.05.2009

Plimb linistita catelul pe strazile cartierului. Dar ce-mi vad ochii? O imensitate de gestanta !! Ma uit la ceas. 21.30 La naiba, este inchis la cabinet (ce pacat ca nu e non-stop).
Ok, imi fac planul de actiune. Pot pune mana pe ea? Ma apropii. Sta la mangaiat, e calma, e extrem de mare si de talie si de circumferinte. Checked.

La 8 ma duc sa o caut, pentru ca la 9 sa fiu cu ea la cabinet si sa intarzii "un pic" la servici. Zis si facut.

Asta a fost primul catel pe care nu l-am putut ridica sub nici o forma. Nici in 2 labe nu puteam sa o tin. Si ca sa descriu mai bine actiunea, eu eram in rochie, catelul sta langa o casa in constructie, deci populata de muncitori. Eu in rochie cracanata pe spatele catelului, incercand sa o imping in masina. Nici chip. Dupa vreo cateva incercari nereusite de a indesa catelul pe usa (toti muncitorii se holbau de la toate cele 3 etaje ale cladirii si radeau de mama focului) ma enervez si ii pun sa urce cainele in masina.
A fost nevoie de 2 muncitori sa o urce :))) Misiune indeplinita. Ea este o scumpa, a stat cuminte tot drumul, era fix cat toata bancheta din spate. Seara am returnat-o si s-a culcat linistita pe nisip.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu