miercuri, 24 iunie 2009

Pisici Aviatiei 12.06.2009

Here kitty kitty kitty.... Asta este varianta lunga. Cea scurta este aceea de a le ademeni cu mancare in cusca si a inchide repede usa sau capcana profi de pisici.

Cele de mai jos au fost prinse prin ademenire in cusca. Inca 2 nebune sterilizate:


07.06.2009 Baneasa

Am fost cu una din puiutele de acolo la sterilizat. Nu sunt multe de povestit. E dulcica, are o blanita doarte lucioasa si moale, e cuminte. Sper ca fiind sterilizata sa o adopte cineva si pe ea. Baietii dispar primii...

La somn cu tine




Home, sweet home



Intampinarea de catre familia ingrijorata: mama si sora.




Vaaai tu fata, dar ce cercel misto ai !!!



Mainile sus! Politia!!

Gara Baneasa. 16.30. Misiune: returnarea catelului.

Eu cu un catel in brate, greu, muscacios rau de tot (a stat tot timpul cu botnita si tot dadea sa ma capseze), pe liniile de tren pentru a ajunge pe partea cealalta a garii. Ma dureau cumplit mainile (sunt vreo cateva minute de facut echilibristica pe liniile de tren, pietris, alte obiecte metalice nedefinite). Ma chinuiam sa merg cat mai repede ca sa ajung la locul cu pricina unde sa pot lasa catelul din brate.

Zgomot in spatele meu; ma uit. Un politist alergand. Ok.... cine stie ce face. Merg mai departe. Ma ajunge politistul si printre gafaieli imi cere sa ma legitimez!!! =)))) Oare nu vede ca am un "mic pachet" in brate, deci ambele maini ocupate?? Plus ca se vedea clar ca in afara de cheia de la masina care imi iesea putin din buzunar, nu mai aveam asupra mea decat cainele.

Nimic. Sa las cainele jos si sa ii arat buletinul. Ha!! S-o crezi tu mai dom'le ... pai daca las cainele jos, cine crezi tu ca il mai prinde?? Si fuge si cu botnita mea. I-am zis ca daca vrea sa stam de vorba, stam, dar sa duc catelul si pe urma :D

Si a urmat dialogul:
- Unde locuiesti?
- In Aviatiei? :)
- Si ce faci cu cainele?
- Il duc la locul lui (imi venea sa ii trag un raspund de genul am venit sa il sinucid pe liniile de tren)
- E al tau?
- Daaaa, pe aici il scot la plimbare. Este din zona, l-am luat, l-am sterilizat, l-am adus inapoi.

Ajung intr-un final cu cainele si cu nenea dupa mine, eliberez cainele, respir adanc si o iau inapoi. M-a lasat in pace sa plec, dupa ce mi-a studiat cu atentie masina si cusca din spate si mi-a explicat ce ilegalitate am facut eu trecand pe acolo. Si mi-a mai dat un sfat pretios: data viitoare sa o iau prin pasajul subteran. Ala inchis cu lacatul? Da, pentru ca momentan nu este dat in folosinta. Aha, multumec pentru sfat.

Aviatiei 27.05.2009

Plimb linistita catelul pe strazile cartierului. Dar ce-mi vad ochii? O imensitate de gestanta !! Ma uit la ceas. 21.30 La naiba, este inchis la cabinet (ce pacat ca nu e non-stop).
Ok, imi fac planul de actiune. Pot pune mana pe ea? Ma apropii. Sta la mangaiat, e calma, e extrem de mare si de talie si de circumferinte. Checked.

La 8 ma duc sa o caut, pentru ca la 9 sa fiu cu ea la cabinet si sa intarzii "un pic" la servici. Zis si facut.

Asta a fost primul catel pe care nu l-am putut ridica sub nici o forma. Nici in 2 labe nu puteam sa o tin. Si ca sa descriu mai bine actiunea, eu eram in rochie, catelul sta langa o casa in constructie, deci populata de muncitori. Eu in rochie cracanata pe spatele catelului, incercand sa o imping in masina. Nici chip. Dupa vreo cateva incercari nereusite de a indesa catelul pe usa (toti muncitorii se holbau de la toate cele 3 etaje ale cladirii si radeau de mama focului) ma enervez si ii pun sa urce cainele in masina.
A fost nevoie de 2 muncitori sa o urce :))) Misiune indeplinita. Ea este o scumpa, a stat cuminte tot drumul, era fix cat toata bancheta din spate. Seara am returnat-o si s-a culcat linistita pe nisip.






joi, 4 iunie 2009

Casierul de la Billa

Intr-o zi de vineri, eu la BILLA facand aprovizionarea pentru weekend. Vreo 3 saci de 10 kg. Un casier tanar care mustaceste la mine... Nu stia cum sa ma intrebe ce fac eu cu atata mancare. Intr-un final incepe dialogul:
- Va ajunge foarte mult timp mancarea asta.
- Da, vreo 2 zile.
- Vaaai, dar cati catei aveti?
- Destui... vreo 40.
(Face niste ochi imensi si simt nevoia sa explic)
- Dar nu sunt toti intr-un loc. Sunt imprastiati pe langa servici.
(Si partea cea mai tare)
- Dar nu aveti pe ce sa dati banii?
- Nu (pe un ton sec plus privirea incruntata)

De ce casierul de la Billa este interesat de finantele mele si pe ce le cheltuiesc? Eu il intreb pe el ce isi cumpara si pe ce cheltuie banii? Nu. Ma intereseaza pe mine daca ii da pe carti, imbracaminte, gagici, bere, filme porno sau mai stiu eu ce? Evident nu.

Daca eram in aceeasi situatie si in loc de saci de mancare (marea extravaganta) cumparam un LCD de vreo 40 de milioane... starneam admiratia celor din jur si era un lucru perfect normal si comun. Daca foloseam banii pe care in prezent ii cheltui cu cateii/ pisicile sa imi cumpar in fiecare luna o geanta sau o pereche de pantofi... eram mai normala? Ma incadram in strandardele de normalitate ale casierului de la Billa?

Urasc oamenii !!

M-am hotarat ! Urasc oamenii! Pentru 1000 de motive... cum de ce???

In primul rand pentru aerul de superioritate cu care se plimba pe globul asta. Sunt de neinvins, pot sa fac orice rau doresc eu, ca doar sunt eu, OMUL ! Si de mici ne invata parintii sa ne ferim de catei "ca ne papa", sa nu punem mana pe pisic pentru ca "e cah", sa lovim cu putere ca nu conteaza, "e doar un animal", sa calcam linistiti pe orice mica vietate. Si ajungem niste adulti frustrati, incapabili sa vedem dincolo de lumea noastra mica si neinsemnata, capabili de orice nu este pedepsit de lege doar ca sa ne fie NOUA bine. Suntem cea mai meschina si mai josnica specie a universului. Asta suntem. Sa ne felicitam reciproc.

"Sunt probleme mult mai importante in lumea asta" mi se spune. Da, desigur: cum sa ma imbrac maine, din cauza creditului la casa nu mai imi permit sa ies in fiecare sfarsit de saptamana in baruri sa beau linistit salariul, cum sa platesc luna asta ratele la masina... Totul se invarte in jurul nostru si al problemelor noastre.

Suferim cumplit de rautate, prostie si indiferenta. Si cred ca asta este mult mai grav decat toate celelalte boli pe care le depistam si le tratam intens cu medicamente si ceaiuri. Iar ei nici macar nu se vad. Cred ca totul e normal (tonul normalitatii fiind dat de cei multi). Iar eu, pentru ca nu fac parte din gasca lor, sunt un copil idiot care nu are alta treaba decat sa se apuce de salvat animalele abandonate. Si sunt ciudata. Si lipsita de preocupari normale pentru oameni normali.

Doar ca ei sunt multi... eu sunt una singura. Probabil o sa o iau pe campii ceva mai devreme fata de altii. Dar refuz sa fiu ca ei! Si nu numai ca refuz, dar sunt si mandra de asta.

luni, 1 iunie 2009

Babesioza mai 2009

De multe ori cand ma apuc sa intru in vreo gasca de catei necunoscuta cu scopul de steriliza fetele si atat, se intampla sa incep sa ma atasez de ei. Asa am ajuns de la 3 catei pe care ii hraneam acum 1 an si ceva la vreo 50 in momentul de fata. La ultima interventie cu sterilizatul am dat peste 2 fete tare dragute care au si pui. 2 generatii de pui: unii de 1 luni jumate si ceilalti de 3-4 luni.
Am inceput sa le duc mancare. Si intr-o buna zi (sambata mai exact undeva pe la ora 8 seara) una din fete zacea. Nu s-a ridicat, nu a venit la masa, se vedea ca vomase, ii curgeau ochisorii si nasul. Ii era rau... Am luat-o repede si am dus-o la Armeneasca unde a primit o perfuzie si cateva injectii. A doua zi eram cu ea la dr Fulger unde a stat internata vreo saptamana. Are babesioza combinata cu inca ceva, probabil parvoviroza.

5 zile nu a "mancat" decat perfuzii, a fost apatica si in loc de caca facea numai sange. Dupa toata tevatura si tratamentul, este mai bine. Se joaca, mananca, plange pentru ca se plictiseste singura, este vioaie si atenta la tot ce se petrece in jurul ei. Toata distractia asta a dus pe la vreo 500 lei. (cu 150 m-a ajutat o amica.. pentru restul, voi sta in casa toata luna).